De ce

In afara de o părticică din sufletul meu, pozele mele nu au nimic altceva.

Nu ştiu să le prelucrez, îmi doresc dar habar nu am sa lucrez in photoshop, etc, etc, tot ce am sunt materiale brute, imagini suprinse instantaneu.

Urăsc pozele in care se pozeaza. Imi place sa imortalizez momente neregizate, chiar daca protagonistii de multe ori se plang cand ii surprind asa. Si ma roaga sa şterg ce am surprins instantaneu si sa îi fotografiez pozând. Insa de foarte multe ori preferă cu surprindere fotografiile pe care le-am făcut eu când mi s-a părut mie că e bine să apăs butonul. Fiindcă întotdeauna o fotografie aranjată are ceva artificial, ceva nenatural în ea. Şi de aceea nu atrage.

Visul meu este sa am ocazia sa am parte de un aparat de fotografiat profesionist şi să fac un curs de fotografie. Unde, când, în ce moment îmi voi găsi timp şi bani pentru aşa ceva, nu ştiu. Până atunci mă joc cu ce am la dispoziţie şi cu ochiul meu neantrenat.